Nutriție

                                 Nutriția este știința care interpretează interacțiunile dintre nutrienți si alte substanțe din hrană (de exemplu, fitonutrienți, antocianine, taninuri, etc.) în raport cu mentenanța, dezvoltarea, reproducerea, sănătatea și starea de boală a unui organism. Include ingestia alimentelor, absorbția, digestia, biosinteza, catabolismul și excreția.

Dieta unui organism este ceea ce mănâncă, care este determinată în mare măsură de disponibilitatea, procesarea și palatabilitatea hranei. O dietă sănătoasă include prepararea alimentelor și metode de stocare care protejează împotriva oxidării nutrienților, împotriva căldurii sau percolării, și care reduc riscul toxiinfecțiilor alimentare.
                          Nutriționiștii dieteticieni înregistrați sunt profesioniști din domeniul sănătății calificați pentru furnizarea sfaturilor dietetice sigure, bazate pe dovezi, care includ analiza a ceea ce se mănâncă, analiza detaliată a sănătății nutriționale, precum și un plan de tratament nutrițional personalizat. De asemenea, dieteticienii furnizează programe de prevenție și de tratament la locuri de muncă, școli și instituții similare. Dieteticienii înregistrați sunt profesioniști antrenați din domeniul sănătății care furnizează, de asemenea, sfaturi dietetice cu privire la rolul nutriției în bolile cronice, inclusiv posibila prevenție sau remediere prin adresarea carențelor nutriționale înaintea recurgerii la medicamente.
                       O dietă inadecvată poate avea un impact dăunător asupra sănătății, provocând boli carențiale precum orbirea, anemia, scorbutul, nașterea prematură, fătul mort la naștere și cretinism; condiții care pun sănătatea în pericol precum obezitatea și sindromul metabolic, la fel și boli cronice comune precum boli cardiovasculare, diabet, și osteoporoză.

Diete la copii

Dieta vegetariană la copii

               Numeroase persoane aleg o dietă vegetariană din motive religioase sau culturale ori se simt mai bine mâncând legume decât carne. În cazul copiilor, multe surse de proteine sunt luate din lapte sau din alte formule de lapte. Cercetătorii dezbat încă şi astăzi, această problemă. Cât de sănătoasă este o dieta vegetariană pentru copii? Copilul ia suficiente proteine dintr-un astfel de regim alimentar? Dar minerale sau vitamine ori calciu? Copii vegetarieni sunt mai sănătoşi?

           O dietă bogată în fructe şi legume conţin numeroase fibre şi sunt scăzute în grăsimi. În acelaşi timp trebuie să fiţi atenţi deoarece legumele şi fructele conţin o cantitate precisă de vitamine şi minerale.

  Există câţiva nutrienţi pe care vegetarienii le iau din alimente acestea sunt:

1. Vitamina B12 este prezentă în ouă, cereale, pâine şi soia.

2. Vitamina D se găseşte în lapte, sucul de portocale, gălbenuşul de ou şi peşte.

3. Calciul înăareşte sistemul osos al copilului. În meniu trebuie să adaugaţi broccoli, cartofi, fasole verde, lapte de soia şi suc de portocale.

4. Fierul este prezent în ouă, fasole uscată, fructe uscate, pâine, orez sau paste.

5. Zincul este luat din germeni de grâu, alune, cereale, fasole uscată şi semninte de dovleac.

6. Proteine se găsesc în ouă, fasole uscată şi alune.

  Dieta vegetariană la noi-născuţi

  Cele mai multe surse de proteine şi de nutrienţi pentru noii-născuţi sunt din lapte şi din formulele de lapte, în special pentru primele şase luni de viaţă. În timpul alăptării copilul beneficiază de multe lucruri; întăreşte sistemul imunitar şi este protejat împotriva infecţiei şi/sau alergiei. De asemenea, odată cu mâncarea acestora trebuie să le administreze alimente bogate în vitamina B12 şi vitamina D. Mai exact o hrană complementară, care va fi introdusă după patru sau şase luni.

Tot după şase luni, bebeluşii încep să mănânce unele alimente solide. Sunt recomandate piure de legume şi fructe. La început copii sunt pretenţioşi la cam la orice produs vegetal.

Cu timpul se poate introduce în meniu brânza, iaurtul sau iaurtul de soia.

   Alimentaţiavegetariană la copilul de un an

  Copii încep să se schimbe când încep să mănânce. După un an, dieta vegetariană nu oferă suficiente vitamine şi minerale. Este important să le acordaţi alte tipuri de cereale.

De asemenea, trebuie să le suplimentaţi alimentaţia cu câteva calorii.

  Meniul vegetarian la preşcolari
  În primii ani, copii tind să mănânce mai puţin. În acelaşi timp, substanţele nutritive sunt şi ele foarte mici. Un regim alimentar adecvat îl va ajuta să crească şi să se dezvolte armonios.
  Nu administraţi copiilor "tone" de mâncare, deoarece au stomacurile mici. Alimentaţia bogată în fructe, precum avocado, nuci sau seminţe de dovleac, fructe uscate le atribuie calorii sufiente.
  Regimul vegetarian la vârsta pubertăţii şi la adolescenţă
  Atât în perioada pubertăţii, cât şi în cea a adolescenţei meniul este ales cu stricteţe, după   gust sau din diferite motive.
O dietă vegetariană reprezintă pentru adolescenţi este pe deoparte cea mai bună alegere.   Însă, chiar şi cel mai strict meniu al unui adolescent vegetarian are nevoie de nutrienţi şi de fier, zinc, calciu, vitamina D şi vitamina B12.
Unii medici sunt de părere că o dietă numai din fructe, legume şi cereale nu îi atribuie suficiente calorii adolescentului. Acest lucru poate împiedica creşterea.
Cei care adoptă un stil de alimentaţie vegetarian trebuie să aibă în vedere următoarele:
1. O digestie sănătoasă. Copii care consumă produse vegetariene au o digestie mai bună, chiar sănătoasă.
2. Un defict de fier. Partea proastă al unui meniu vegetarian este scăderea fierului din organism. În acest sens sunt indicate suplimente.
3. Proteine variate
Un alt beneficiu al alimentaţiei vegetariene este un procent considerabil de proteine. Proteinele din lactate sau din ouă nu sunt suficiente. Cele mai multe proteine sunt prezente în soia, legume, nuci şi seminţe.

Sursa referat. ro

Alimentatia sanatoasa

                         Alimentatia sanatoasa si sportul sunt cheia unei vieti sanatoase. Ele iti vor crea o stare de bine, de energie, reducand riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul si anumite tipuri de cancer. Iti poti stabili propria alimentatie sanatoasa, asa incat sa decizi singura ce anume vrei sa mananci si ce vrei sa excluzi.

Dieta sanatoasa este cea mai usoara cale de a iti proteja sanatatea pe termen lung. Iata care sunt avantajele unei alimentatii sanatoase:

         •Iti ofera necesarul de nutrienti, asa incat organismul tau sa  nu sufere de pe urma lipsei unei anumite substante.

        •Previne si trateaza anumite boli, precum cancerul si bolile cardiovasculare. De asemenea usureaza simptomele unor boli precum diabetul si hipertensiunea.

         •Te ajuta sa te bucuri de viata. Daca organismul tau primeste toti nutrientii de care are nevoie, nu vei duce lipsa de energie si vei putea sa te bucuri de toate momentele placute.

          •Pastreaza o silueta fumoasa. O dietaechilibrata, fara excese este secretul unei siliuetefrumoase.

Cum poti avea o alimentatie sanatoasa? E simplu. Trebuie sa mananci alimentele potrivite la timpul potrivit. Iata cateva sfaturi:

         •Nu sari peste mese, mai ales peste micul dejun. Fa un plan al meselor si gustarilor zilnice in functie de activitatile tale de peste zi, asa incat sa ai mereu timp pentru trei mese si doua gustari.

         •Invata modalitati simple de a pregati mancarea. Sa mananci sanatos nu inseamna sa gatesti tot felul de mancaruri complicate si greu de pregatit. Alege cel mai simplu mod de a gati, iar atunci cand e posibil alege alimentele crude: salate, fructe.

          •Evita zaharul rafinat. Daca dupa amiza te simti obosita si lipsita de vlaga, apeleaza la fructe, legume au gustari bogate in proteine, si nu la dulciuri care iti secatuiesc organimul de energie.

           •Asculta-ti corpul. Mananca atat cat cere corpul tau. Cand te simti satula ridica-te de la masa.

Alimentatia zilnica trebuie sa contina:

           •Cereale. Graul, orezul, ovazul, porumbul, toate iti asigura necesarul de carbohidrati pentru a te putea bucura de energie. Cerealele integrale sunt mult mai sanatoase si mai bogate in nutrienti decat cele rafinate.

          •Legume. Alege-le pe cele cu o culoare puternica. Cu cat este mai colorata o legume cu atat contine mai multe vitamine, minerale si antioxidanti. Alegeri foarte bune sunt si broccoli, cartofii dulci, salata de gradina.  Daca nu poti manca legumele ca atare fa un suc din ele.

           •Fructe. Le poti manca in mai multe feluri: crude, la conserva, in compoturi, uscate, in salate. Pe langa fructele cele mai des intalnite (banana, mere, piersici, pere) incearca sa consume si prune, mango, papaya, avocado si mult pepene.

         •Lapte si produse lactate, de preferinta din cele cu un continut scazut de grasimi. Pentru persoanele cu intoleranta la lactoza exista si branzeturi sau iaurturi fara lactoza. Unii specialisti recomanda chiar inlocuirea laptelui, care poate contine multe grasimi saturate, cu suplimente de calciu.

        •Carne. In aceasta grupa intra pestele, puiul, ouale. Medicii recomanda sa renuntam la carnea rosie (porc si vita), caci aceasta contine grasimi saturate.

         •Grasimi, pe care organismul le extrage din uleiuri. Cele mai recmandate sunt uleiul de porumb si cel de masline. Locuitorii tarilor mediteraneene au o viata mai lunga si mai sanatoasa tocmai pentru ca ei consuma mult ulei de masline. In Italia si Grecia, multi oameni beau ulei de masline dimineata, inainte de micul dejun. Acesta contine acizi grasi omega 3, care protejeaza inima, dar si antioxidanti care previn cancerul.

O greseala pe care foarte multi oameni o fac este neglijarea micului dejun. Ne grabim, preferam sa dormim o jumatate de ora in plus, nu putem manca imediat ce ne trezim, astfel ca “uitam” sa luam micul dejun inainte sa plecam spre serviciu sau spre scoala. Dimineata, cand in mod normal ar trebui sa luam micul dejun corpul nostru tocmai a trecut printr-o perioada destul de lunga de infometare. Daca nu isi primeste “combustibilul” la trezire, glicemia scade foarte mult, ceea ce inseamna ca in cateva ore vom simti o pofta de ceva dulce pe care nu o vom putea ignora. In drum spre serviciu, multi oameni se opresc la patiserie si cumpara o gogoasa plina de grasimi saturate si zahar rafinat, cand ar fi putut foarte bine sa manance acasa un bol de lapte cu cereale.

         Daca rezistam impulsului si renuntam la acea gogoasa mancata pe fuga, masa de pranz va fi mult mai mare si mai consistenta pentru ca si foamea este mai mare. Mesele bogate si “grele” luate dupa perioade lungi de infometare pot sa provoace ulcer si indigestie.

In plus, copiii care nu mananca dimineata au rezultate mai slabe la scoala si in timp, tind sa asimileze mai greu cunostintele noi, deoarece creierul lor nu primeste energia de care are nevoie pentru a functiona normal.

O alta mare greseala este aceea de a ne chinui ficatul cu tot felul de substante pe care el le proceseaza greu si de care corpul nostru nu are nevoie. Colorantii si conservantii din mancare il fac sa lucreze in plus pentru a elimina toxinele. La fel se intampla si cu alcoolul. De fapt ficatul nostru este o mica minune, caci indeplineste mai multe functii decat oricare alt organ intern si se poate regenera de la sine in caz de nevoie. Dar asta nu insemana ca trebuie sa-i testam rezistenta in fiecare zi. Pentru a-l proteja trebuie sa renuntam la grasimile saturate, la alcool si la medicamentele care nu sunt indispenabile. Suplimentele pentru slabit, de exemplu, sunt o povara in plus pentru ficatul nostru care trebuie sa le descompuna. Daca el lucreaza incet sau este slabit, unul din ezultate este acumularea de kilograme in plus, ceea ce ne va face sa luam si mai multe suplimente – un cerc vicios.    

Sursa referat .ro

Alimentaţia sănătoasă

            Reguli de baza pentru  odieta sanatoasa

            Alimentele sunt substanțe sau produse care servesc ca hrană oamenilor, unele sunt consumate ca atare altele necesită o pregătire prealabilă (termică sau amestec cu ingrediente). Alimentele se pot categorisi ca alimente de bază, dulciuri, băuturi, mirodenii, substanțe care îmbunătățesc gustul, calitățile optice, sau substanțe care servesc la conservarea lor. Nici un aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie organismul, ci doar o alimentaţie variată, moderată şi echilibrată.

               În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri de alimente.

               Dieta unui organism este ceea ce mănâncă, care este determinată în mare măsură de disponibilitatea, procesarea și palatabilitatea hranei. O dietă sănătoasă include prepararea alimentelor și metode de stocare care protejează împotriva oxidării nutrienților, împotriva căldurii sau percolării, și care reduc riscul toxiinfecțiilor alimentare.

               Nutriționiștii dieteticieni înregistrați sunt profesioniști din domeniul sănătății calificați pentru furnizarea sfaturilor dietetice sigure, bazate pe dovezi, care includ analiza a ceea ce se mănâncă, analiza detaliată a sănătății nutriționale, precum și un plan de tratament nutrițional personalizat.
                O dietă inadecvată poate avea un impact dăunător asupra sănătății, provocând boli carențiale precum orbirea, anemia, scorbutul, nașterea prematură, fătul mort la naștere și cretinism; condiții care pun sănătatea în pericol precum obezitatea și sindromul metabolic, la fel și boli cronice comune precum boli cardiovasculare, diabet, și osteoporoză. 

             Alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea. Cumpărând produse locale te asiguri că sunt proaspete, iar dacă vei cumpăra produse de sezon îţi vei asigura un regim alimentar mai variat. Cel mai simplu mod să împaci ambele obiective este să cumperi de la producători locali, de obicei din zonele rurale.