Trebuie să-ţi impui tu singur o alimentaţie
sănătoasă, corectă şi raţională, fără constrângeri, dar şi fără abuzuri, Hrana
ta, adica mâncarea şi băuturile pe care le consumi de câteva ori pe zi, e bine
să fie echilibrată: nici excesivă, nici săracă în substanţe nutritive.
Pentru a creşte armonios şi a avea un trup
suplu, puternic, frumos, trebuie să consumi alimente variate câte puţin din
fiecare. Dacă mănânci după instinctul nesăţios al poftei şi consumi, de pildă, multe
ciocolate, prăjituri sau îngheţate, s-ar putea ca, mai târziu, să regreţi
amarnic. Dacă îţi plac mult mâncărurile şi preparatele grase, pâinea, pastele
făinoase, smântâna, untul, frişca- trebuie să fii atent! Consumate în cantităţi
mari, aceste alimente tentante( cui nu-i plac?) pot provoca, mai apoi
deteriorarea stării de sănătate. Cum? Întâi te poti îngrăşa şi, ca urmare, e
posibil să contactezi boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune arterială,
hepatită, obezitate şi chiar cancer. Încă din copilărie trebuie să-ţi impui,
prin voinţă, să nu te îngraşi; dimpotrivă, să fii zvelt, armonios construit,
plăcut în relaţiile cu cei din jur.
De exemplu, dacă n-ai timp de sport şi
mişcare, dacă stai mult la calculator sau la masa de lucru şi ai tendinţa de
îngrăşare, cântăreşte-te imediat şi ia singur o hotărâre. În această situaţie,
alimentele consistente pe care ţi le-a pus în mâncare bunica sau mama trebuie să-ţi
dea de gândit. Treci repede la dieta, aleargă, fă sport, iar grăsimile depuse
inutil dispar ca prin minune! Şi astfel corpul tău îşi reduce greutatea.
Cântarul vorbeşte!
Corpul nostru are nevoie, pentru a creşte şi
căpăta energia necesară muncii, învăţăturii, de alimente diverse, de substanţe
nutritive, dar în cantităţi potrivite.
Se recomandă, de către medicii
nutriţionişti, câteva mese echilibrate, în care alimentele diferite se
completează în meniul zilnic.
Substanţele de bază din mâncare, absorbite
de intestin, sunt: proteinele, glucidele, lipidele. Din copilărie trebuie să le
cunoşti!
Proteinele sunt cele care construiesc trupul nostru,
gasindu-se în muşchi, oase, piele, creier, ficat, inimă. Noi le luăm din
alimentele de origine vegetală( fasole, mazăre, nuci, cereale, soia). Şi
totuşi, nu trebuie să exagerăm consumul de proteine, ele trebuind să totalizeze
doar 20% din alimentaţia noastră zilnică. Un elev, aflat în creştere, are
nevoie numai de 100 g de proteine pe zi.
Glucidele, adică substanţele dulci, sunt o sursă importantă
de energie pentru copil şi adolescent, dar nici aici nu trebuie să exagerăm.
Fiecare tânăr ştie asta! Luaţi glucidele mai puţin din dulciuri( ciocolate,
îngheţate ) şi mai mult din fructele şi legumele proaspete, din cereale sau
lapte. Şi nu uitaţi că există glucide şi în alimentele care n-au gust dulce,
cum ar fi pâinea şi cartofii; însă şi acestea îngraşă.
Lipidele se găsesc mai ales în grăsimi. Cu excepţia
legumelor şi fructelor, toate produsele alimentare conţin grăsimi, mai mult sau
mai puţin. Feriţi-vă de cele foarte gustoase!
Grăsimile(lipidele) se găsesc din belşug în: carnea de porc, în peştele
gras( somn, crap, somon), în unt, smântână, brânzeturi grase, laptele natural.
Sunt mai degrabă preferate şi sănătoase grăsimile din produsele vegetale( nuci,
arahide, uleiuri, mai ales uleiul de măsline). Dacă nu le puteţi evita, măcar
consumaţi-le în cantităţi moderate ( doar 20% din alimentaţia zilnică).
Vitaminele sunt substanţe esenţiale pentru creştere şi
menţinerea stării de sănătate a tânărului.
Se ştie că, în
lipsa acestora, o persoană n-ar putea supravieţui decât câteva luni. De altfel,
chiar cuvântul vitamine provine de la cuvântul latinesc vita,
care înseamnă viaţă. Cele mai multe se află în verdeţuri, legume,
fructe. În general, se cunosc peste 20 de vitamine, cele mai cunoscute fiind
vitaminele A, B, C, D, K.
Vitamina A favorizează o vedre bună, creşterea
corpului. Se găseşte în unt, untură de peşte, gălbenuşul oului, în rădăcini de
morcov, în caise, roşii, piersici.
Vitamina B este prezentă în nuci, fasole, ouă,
ficat, lapte. În absenţa acestei vitamine, se produc în final tulburări
nervoase, uscarea pielii, căderea părului, oprirea creşterii.
Vitamina C contribuie la creşterea şi rezistenţa
organismului. Se află în legumele sau fructele proaspete şi se distruge prin
fierbere. Abundă în vitamina C următoarele: lămâile, portocalele,
roşiile, măceşele, zarzavaturile. În
absenţa ei se produce boala numită scorbut, de care sufereau şi chiar
mureau marinarii care plecau in expediţii geografice. Scorbutul duce la
sângerarea gingiilor, căderea dinţilor.
Vitamina D favorizează creşterea oaselor. În lipsa
ei, mai ales la copiii săraci, din ţările africane şi asiatice, se produce
boala numita rahitism (deformarea oaselor scheletului). Oasele rămân
moi, fără a putea să susţină corespunzător greutatea corpului. Această vitamină
se găseşte în untura de peşte, unt, ficat, gălbenuşul de ou.
Vitamina K ajută la coagularea săngelui.
În fine, alimentele furnizează corpului nostru
atât apă, cât şi săruri minerale, cum ar fi calciul (mai ales din lapte), care
contribuie la dezvoltarea oaselor, dar şi alte săruri utile: fosfor, fier, iod,
magneziu, potasiu, toate necesare organismului.
Cele mai dăunătoare cinci alimente sunt:
gogoşile, băuturile carbogazoase, cartofii prăjiţi, chipsurile, fructele de
mare prăjite deoarece oferă organismului o doză ,, sănătoasă” de toxine.