Alimentaţia sănătoasă

            Reguli de baza pentru  odieta sanatoasa

            Alimentele sunt substanțe sau produse care servesc ca hrană oamenilor, unele sunt consumate ca atare altele necesită o pregătire prealabilă (termică sau amestec cu ingrediente). Alimentele se pot categorisi ca alimente de bază, dulciuri, băuturi, mirodenii, substanțe care îmbunătățesc gustul, calitățile optice, sau substanțe care servesc la conservarea lor. Nici un aliment nu poate aduce, singur, toate principiile nutritive de care are nevoie organismul, ci doar o alimentaţie variată, moderată şi echilibrată.

               În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri de alimente.

               Dieta unui organism este ceea ce mănâncă, care este determinată în mare măsură de disponibilitatea, procesarea și palatabilitatea hranei. O dietă sănătoasă include prepararea alimentelor și metode de stocare care protejează împotriva oxidării nutrienților, împotriva căldurii sau percolării, și care reduc riscul toxiinfecțiilor alimentare.

               Nutriționiștii dieteticieni înregistrați sunt profesioniști din domeniul sănătății calificați pentru furnizarea sfaturilor dietetice sigure, bazate pe dovezi, care includ analiza a ceea ce se mănâncă, analiza detaliată a sănătății nutriționale, precum și un plan de tratament nutrițional personalizat.
                O dietă inadecvată poate avea un impact dăunător asupra sănătății, provocând boli carențiale precum orbirea, anemia, scorbutul, nașterea prematură, fătul mort la naștere și cretinism; condiții care pun sănătatea în pericol precum obezitatea și sindromul metabolic, la fel și boli cronice comune precum boli cardiovasculare, diabet, și osteoporoză. 

             Alimentaţia corectă şi sănătoasă nu trebuie să fie ocazională, ci trebuie să fie integrată într-un stil de viaţă care va asigura starea generală de sănătate şi longevitatea. Cumpărând produse locale te asiguri că sunt proaspete, iar dacă vei cumpăra produse de sezon îţi vei asigura un regim alimentar mai variat. Cel mai simplu mod să împaci ambele obiective este să cumperi de la producători locali, de obicei din zonele rurale.   

Cimbru si Patrunjel

Cimbrul

1. Cimbrul stimuleaza contractiile uterine si provoaca menstruatia.

             Pe langa obisnuitele ceapa, usturoi, marar, leustean si patrunjel cultivate in gradinile mioritice de cand lumea, tot mai multa cautare o au plantele aromatice considerate exotice de multi dintre noi.

             Este adevarat ca in magazine si in superkmarketuri gasim la orice ora din an tot felul de condimente, plante aromatice uscate si tocmai bune pentru a fi folosite in prepararea mancarurilor. Insa, asa cum stim deja, orice planta cultivata in stare proaspata contine mult mai multe vitamine si microelemente, fiind si mult mai sanatoasa. Mai ales ca majoritatea plantelor aromate sunt mai mult decat simple condimente pentru imbunatatirea gustului mancarii, multe dintre ele pot fi folosite in diverse tratamente naturiste.

            Cimbrul si busuiocul se pastreaza mai bine uscate. Pe principiul ca este mai bine sa pregatesti cu mana ta, pentru ca stii ce mananci, te sfatuiesc sa cumperi si sa usuci in casa cimbrul si busuiocul pentru iarna. Cele cumparate din piata sunt mult mai aromate decat cele din pliculete de la supermarket. Freaca intre palme buchetelul de cimbru uscat deasupra unei hartii curate. O sa rezulte cel mai aromat si mai fin cimbru uscat, bun si pentru fripturi, si pentru mancaruri. Procedeaza la fel cu busuiocul.  Pune deoparte si seminte de marar, foarte potrivite pentru mancarurile cu varza, sarmale si tocanite. 

Rozmarinul este o alta planta care se poate pastra uscata.

In principiu, toate plantele aromatice se pot usca, macina si pastra in borcane.

Folosind aceasta metoda, poti prepara singura amestecuri aromate, fie pentru fripturi, fie pentru ciorbe si mancaruri.

 Cea mai buna combinatie pentru fripturi este un amestec de cimbru, rozmarin si patrunjel uscat, la care adaugi sau nu pudra de boia (dulce sau picanta);

Pentu mancaruri, iti recomand un amestec de leustean, telina si patrunjel cu sau fara marar (frunze sau seminte).

Patrunjelul: Iti trebuie un ghiveci larg. Semintele le cumperi de la supermarket sau de la florarie. Ca sa creasca frumos, are nevoie de lumina si o temperatura constanta intre 20-25 de grade. Nu trebuie udat in exces. Imediat ce ai plantat semintele, acopera ghiveciul cu o folie de plastic gaurita, pe care o dai la o parte doar dupa ce plantutele au rasarit. 

Scortisoara

Stimuleaza memoria si ajuta la slabit

Scortisoara măcinată, sub formă de baton sau ca ulei esenţial, stimuleaza memoria, incetineste caderea parului şi ne ajuta sa scapam de kilogramele in plus. Fiind unul din alimentele cele mai bogate in antioxidanti ne mentine tineretea si combate stresul. Recent s-a descoperit ca scortisoara echilibrează glicemia, stimulând insulina şi joaca şi un rol important în prevenirea diabetului.     

Scortisoara stimuleaza memoria

Inafara de respiratia proaspata si gustul placut, guma de mestecat cu aroma de scortisoara are si un beneficiu mai putin cunoscut: stimuleaza memoria.

Conform unui studiu recent realizat de cercetatorii de la Universitatea Wheeling Jesuit din Statele Unite, persoanele care au mestecat guma cu aroma de scortisoara au avut rezultate mai bune la testele de memorie decat cei care au mestecat guma cu alta aroma sau nu au folosit deloc guma. 

Dieta cu scorţisoară

Scorţişoara este un condiment obţinut din scoarţa unor copaci care sunt tot timpul verzi, numiţi Cassia, iar scorţişoara are întrebuinţări culinare şi medicinale. Iar când vine vorba de silueta ta, dieta cu scorţişoară poate fi un punct de plecare pentru a topi peste 3 kilograme în doar o săptămână.

Scorţişoara nu topeşte în mod direct grăsimea de pe corp sau din ţesuturi, ci mai degrabă reglează concentraţia de glucoză din sânge şi nivelul insulinei, iar în acest fel îţi ajută corpul să susţină procesul de topire a grăsimilor.

Citeşte şi Află cum poţi slăbi 2 kilograme într-o singură zi
Utilizarea scorţişoarei este recomandată nu doar în dieta cu scorţişoară, ci are şi alte beneficii pentru sănătate. Scorţişoara îmbunătăţeşte digestia, reduce pofta de zahăr (sau pofta de ceva dulce, cum se spune în limbajul curent), ţine sub control diabetul, ameliorează senzaţia de greaţă, balonarea şi diareea.

Beneficiile pe care le are scorţişoara

       Un studiu publicat în "Journal of the International Society of Sports Nutrition" a arătat câteva informaţii semnificative despre reducerea grăsimii corporale în cazul pacienţilor pre-diabetici care au luat 500 mg pe zi (jumătate de linguriţă) de scorţişoară dizolvată în apă, timp de 12 săptămâni.

Pe lângă faptul că îmbunătăţeşte compoziţia chimică a organismului, beneficiile pe care le-au avut pacienţii s-au reflectat şi asupra reducerii tensiunii arteriale sistolice şi reducerii glicemiei, indicând faptul că scorţişoara poate să scadp riscurile asociate cu bolile cardiovasculare şi cu diabetul.

       Vezi şi Care sunt fructele cu puţine calorii, ideale în orice cură de slăbire!

În cadrul unui studiu publicat în revista "American Journal of Clinical Nutrition", cercetătorii au observat că un consum de 3 grame (aproximativ o linguriţă şi jumătate) de scorţişoară pe zi a dus la o îmbunătăţire în ceea ce priveşte funcţiile insulinei.  

Atenţie, scorţişoara te poate ajuta să reduci excesul ponderal, dar nu poate fi un înlocuitor total pentru un stil de viaţă sănătos, aşa cum sunt o dietă adecvată şi exerciţiile fizice regulate.

Cum mananca sănătos!

Mananca sănătos!

                 Majoritatea fructelor au valoare alimentară, fiind consumate atât crude cât și conservate sub formă de gemuri, marmelade, compoturi etc. Fructele sunt bogate în substanțe dulci, hrănitoare și vitamine. Fructele sunt de asemenea parte componentă a prăjiturilor, înghețatelor, iaurturiloretc. Dieta formată numai din fructe se numește fructarianism.
Mâncarea (plural: mâncăruri) sau hrana reprezintă orice substanță, de obicei compusă din carbohidrați, grăsimi și proteine care este consumată de către animale sau de către oameni fie în scopul metabolizării în energie, fie doar pentru plăcerea gustativă. Substanțele comestibile se mai numesc alimente.
           Mâncarea vine în general fie din sursă vegetală, fie din sursă animală, fie minerală, deși mai există și excepții. Mâncarea variază după cultură, nație, popor, dar și poziția geografică și este obținută prin activități precum cultivarea (în cazul plantelor), a creșterii animalelor, pescuitul, mai rar vânarea animalelor sălbatice.
          Cele mai multe popoare au propriile mâncăruri distinctive, iar știința care studiază obiceiurile, preferințele și practicile specifice fiecărui popor în ceea ce privește pregătirea mâncărurilor se numește gastronomie. Întrucât atât consumul redus de alimente cât și consumul excesiv de alimente poate duce la probleme de sănătate pe termen scurt sau pe termen mediu și lung, atât animalele cât mai ales oamenii își impun uneori un regim alimentar mai strict, numit dietă.
Caju

Caju, aceste fructe au o reputaţie destul de pătată din cauza caloriilor, nu puţine la număr, pe care le deţine. Însă, consumate cu moderaţie, ajută chiar la scăderea în greutate, conferă saţietate, ţin sub nivelul de colesterol, previn migrenele şi tensiunea arterială crescută. De asemenea, caju este bogat în cupru, care joacă un rol important în producerea de melanină, pigmentul care dă culoare pielii şi părului, şi magneziu, mineral care ajută la prevenirea căderii părului.

Mananca Sanatos

Suntem ceea ce mâncăm !

               Nutriționiștii dieteticieni înregistrați sunt profesioniști din domeniul sănătății calificați pentru furnizarea sfaturilor dietetice sigure, bazate pe dovezi, care includ analiza a ceea ce se mănâncă, analiza detaliată a sănătății nutriționale, precum și un plan de tratament nutrițional personalizat. De asemenea, dieteticienii furnizează programe de prevenție și de tratament la locuri de muncă, școli și instituții similare. Dieteticienii înregistrați sunt profesioniști antrenați din domeniul sănătății care furnizează, de asemenea, sfaturi dietetice cu privire la rolul nutriției în bolile cronice, inclusiv posibila prevenție sau remediere prin adresarea carențelor nutriționale înaintea recurgerii la medicamente.