Cimbru si Patrunjel

Cimbrul

1. Cimbrul stimuleaza contractiile uterine si provoaca menstruatia.

             Pe langa obisnuitele ceapa, usturoi, marar, leustean si patrunjel cultivate in gradinile mioritice de cand lumea, tot mai multa cautare o au plantele aromatice considerate exotice de multi dintre noi.

             Este adevarat ca in magazine si in superkmarketuri gasim la orice ora din an tot felul de condimente, plante aromatice uscate si tocmai bune pentru a fi folosite in prepararea mancarurilor. Insa, asa cum stim deja, orice planta cultivata in stare proaspata contine mult mai multe vitamine si microelemente, fiind si mult mai sanatoasa. Mai ales ca majoritatea plantelor aromate sunt mai mult decat simple condimente pentru imbunatatirea gustului mancarii, multe dintre ele pot fi folosite in diverse tratamente naturiste.

            Cimbrul si busuiocul se pastreaza mai bine uscate. Pe principiul ca este mai bine sa pregatesti cu mana ta, pentru ca stii ce mananci, te sfatuiesc sa cumperi si sa usuci in casa cimbrul si busuiocul pentru iarna. Cele cumparate din piata sunt mult mai aromate decat cele din pliculete de la supermarket. Freaca intre palme buchetelul de cimbru uscat deasupra unei hartii curate. O sa rezulte cel mai aromat si mai fin cimbru uscat, bun si pentru fripturi, si pentru mancaruri. Procedeaza la fel cu busuiocul.  Pune deoparte si seminte de marar, foarte potrivite pentru mancarurile cu varza, sarmale si tocanite. 

Rozmarinul este o alta planta care se poate pastra uscata.

In principiu, toate plantele aromatice se pot usca, macina si pastra in borcane.

Folosind aceasta metoda, poti prepara singura amestecuri aromate, fie pentru fripturi, fie pentru ciorbe si mancaruri.

 Cea mai buna combinatie pentru fripturi este un amestec de cimbru, rozmarin si patrunjel uscat, la care adaugi sau nu pudra de boia (dulce sau picanta);

Pentu mancaruri, iti recomand un amestec de leustean, telina si patrunjel cu sau fara marar (frunze sau seminte).

Patrunjelul: Iti trebuie un ghiveci larg. Semintele le cumperi de la supermarket sau de la florarie. Ca sa creasca frumos, are nevoie de lumina si o temperatura constanta intre 20-25 de grade. Nu trebuie udat in exces. Imediat ce ai plantat semintele, acopera ghiveciul cu o folie de plastic gaurita, pe care o dai la o parte doar dupa ce plantutele au rasarit. 

Scortisoara

Stimuleaza memoria si ajuta la slabit

Scortisoara măcinată, sub formă de baton sau ca ulei esenţial, stimuleaza memoria, incetineste caderea parului şi ne ajuta sa scapam de kilogramele in plus. Fiind unul din alimentele cele mai bogate in antioxidanti ne mentine tineretea si combate stresul. Recent s-a descoperit ca scortisoara echilibrează glicemia, stimulând insulina şi joaca şi un rol important în prevenirea diabetului.     

Scortisoara stimuleaza memoria

Inafara de respiratia proaspata si gustul placut, guma de mestecat cu aroma de scortisoara are si un beneficiu mai putin cunoscut: stimuleaza memoria.

Conform unui studiu recent realizat de cercetatorii de la Universitatea Wheeling Jesuit din Statele Unite, persoanele care au mestecat guma cu aroma de scortisoara au avut rezultate mai bune la testele de memorie decat cei care au mestecat guma cu alta aroma sau nu au folosit deloc guma. 

Dieta cu scorţisoară

Scorţişoara este un condiment obţinut din scoarţa unor copaci care sunt tot timpul verzi, numiţi Cassia, iar scorţişoara are întrebuinţări culinare şi medicinale. Iar când vine vorba de silueta ta, dieta cu scorţişoară poate fi un punct de plecare pentru a topi peste 3 kilograme în doar o săptămână.

Scorţişoara nu topeşte în mod direct grăsimea de pe corp sau din ţesuturi, ci mai degrabă reglează concentraţia de glucoză din sânge şi nivelul insulinei, iar în acest fel îţi ajută corpul să susţină procesul de topire a grăsimilor.

Citeşte şi Află cum poţi slăbi 2 kilograme într-o singură zi
Utilizarea scorţişoarei este recomandată nu doar în dieta cu scorţişoară, ci are şi alte beneficii pentru sănătate. Scorţişoara îmbunătăţeşte digestia, reduce pofta de zahăr (sau pofta de ceva dulce, cum se spune în limbajul curent), ţine sub control diabetul, ameliorează senzaţia de greaţă, balonarea şi diareea.

Beneficiile pe care le are scorţişoara

       Un studiu publicat în "Journal of the International Society of Sports Nutrition" a arătat câteva informaţii semnificative despre reducerea grăsimii corporale în cazul pacienţilor pre-diabetici care au luat 500 mg pe zi (jumătate de linguriţă) de scorţişoară dizolvată în apă, timp de 12 săptămâni.

Pe lângă faptul că îmbunătăţeşte compoziţia chimică a organismului, beneficiile pe care le-au avut pacienţii s-au reflectat şi asupra reducerii tensiunii arteriale sistolice şi reducerii glicemiei, indicând faptul că scorţişoara poate să scadp riscurile asociate cu bolile cardiovasculare şi cu diabetul.

       Vezi şi Care sunt fructele cu puţine calorii, ideale în orice cură de slăbire!

În cadrul unui studiu publicat în revista "American Journal of Clinical Nutrition", cercetătorii au observat că un consum de 3 grame (aproximativ o linguriţă şi jumătate) de scorţişoară pe zi a dus la o îmbunătăţire în ceea ce priveşte funcţiile insulinei.  

Atenţie, scorţişoara te poate ajuta să reduci excesul ponderal, dar nu poate fi un înlocuitor total pentru un stil de viaţă sănătos, aşa cum sunt o dietă adecvată şi exerciţiile fizice regulate.

Cum mananca sănătos!

Mananca sănătos!

                 Majoritatea fructelor au valoare alimentară, fiind consumate atât crude cât și conservate sub formă de gemuri, marmelade, compoturi etc. Fructele sunt bogate în substanțe dulci, hrănitoare și vitamine. Fructele sunt de asemenea parte componentă a prăjiturilor, înghețatelor, iaurturiloretc. Dieta formată numai din fructe se numește fructarianism.
Mâncarea (plural: mâncăruri) sau hrana reprezintă orice substanță, de obicei compusă din carbohidrați, grăsimi și proteine care este consumată de către animale sau de către oameni fie în scopul metabolizării în energie, fie doar pentru plăcerea gustativă. Substanțele comestibile se mai numesc alimente.
           Mâncarea vine în general fie din sursă vegetală, fie din sursă animală, fie minerală, deși mai există și excepții. Mâncarea variază după cultură, nație, popor, dar și poziția geografică și este obținută prin activități precum cultivarea (în cazul plantelor), a creșterii animalelor, pescuitul, mai rar vânarea animalelor sălbatice.
          Cele mai multe popoare au propriile mâncăruri distinctive, iar știința care studiază obiceiurile, preferințele și practicile specifice fiecărui popor în ceea ce privește pregătirea mâncărurilor se numește gastronomie. Întrucât atât consumul redus de alimente cât și consumul excesiv de alimente poate duce la probleme de sănătate pe termen scurt sau pe termen mediu și lung, atât animalele cât mai ales oamenii își impun uneori un regim alimentar mai strict, numit dietă.
Caju

Caju, aceste fructe au o reputaţie destul de pătată din cauza caloriilor, nu puţine la număr, pe care le deţine. Însă, consumate cu moderaţie, ajută chiar la scăderea în greutate, conferă saţietate, ţin sub nivelul de colesterol, previn migrenele şi tensiunea arterială crescută. De asemenea, caju este bogat în cupru, care joacă un rol important în producerea de melanină, pigmentul care dă culoare pielii şi părului, şi magneziu, mineral care ajută la prevenirea căderii părului.

Mananca Sanatos

Suntem ceea ce mâncăm !

               Nutriționiștii dieteticieni înregistrați sunt profesioniști din domeniul sănătății calificați pentru furnizarea sfaturilor dietetice sigure, bazate pe dovezi, care includ analiza a ceea ce se mănâncă, analiza detaliată a sănătății nutriționale, precum și un plan de tratament nutrițional personalizat. De asemenea, dieteticienii furnizează programe de prevenție și de tratament la locuri de muncă, școli și instituții similare. Dieteticienii înregistrați sunt profesioniști antrenați din domeniul sănătății care furnizează, de asemenea, sfaturi dietetice cu privire la rolul nutriției în bolile cronice, inclusiv posibila prevenție sau remediere prin adresarea carențelor nutriționale înaintea recurgerii la medicamente.

Importanta alimentatiei sanatoase

Alimentație sanatoasa

   Trebuie să-ţi impui tu singur o alimentaţie sănătoasă, corectă şi raţională, fără constrângeri, dar şi fără abuzuri, Hrana ta, adica mâncarea şi băuturile pe care le consumi de câteva ori pe zi, e bine să fie echilibrată: nici excesivă, nici săracă în substanţe nutritive.

   Pentru a creşte armonios şi a avea un trup suplu, puternic, frumos, trebuie să consumi alimente variate câte puţin din fiecare. Dacă mănânci după instinctul nesăţios al poftei şi consumi, de pildă, multe ciocolate, prăjituri sau îngheţate, s-ar putea ca, mai târziu, să regreţi amarnic. Dacă îţi plac mult mâncărurile şi preparatele grase, pâinea, pastele făinoase, smântâna, untul, frişca- trebuie să fii atent! Consumate în cantităţi mari, aceste alimente tentante( cui nu-i plac?) pot provoca, mai apoi deteriorarea stării de sănătate. Cum? Întâi te poti îngrăşa şi, ca urmare, e posibil să contactezi boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune arterială, hepatită, obezitate şi chiar cancer. Încă din copilărie trebuie să-ţi impui, prin voinţă, să nu te îngraşi; dimpotrivă, să fii zvelt, armonios construit, plăcut în relaţiile cu cei din jur.

   De exemplu, dacă n-ai timp de sport şi mişcare, dacă stai mult la calculator sau la masa de lucru şi ai tendinţa de îngrăşare, cântăreşte-te imediat şi ia singur o hotărâre. În această situaţie, alimentele consistente pe care ţi le-a pus în mâncare bunica sau mama trebuie să-ţi dea de gândit. Treci repede la dieta, aleargă, fă sport, iar grăsimile depuse inutil dispar ca prin minune! Şi astfel corpul tău îşi reduce greutatea. Cântarul vorbeşte!

   Există ceea ce numim o... sănătate a alimentaţiei. Suntem ceea ce mâncăm!

   Corpul nostru are nevoie, pentru a creşte şi căpăta energia necesară muncii, învăţăturii, de alimente diverse, de substanţe nutritive, dar în cantităţi potrivite.

   Se recomandă, de către medicii nutriţionişti, câteva mese echilibrate, în care alimentele diferite se completează în meniul zilnic.

   Substanţele de bază din mâncare, absorbite de intestin, sunt: proteinele, glucidele, lipidele. Din copilărie trebuie să le cunoşti!

Proteinele  sunt cele care construiesc trupul nostru, gasindu-se în muşchi, oase, piele, creier, ficat, inimă. Noi le luăm din alimentele de origine vegetală( fasole, mazăre, nuci, cereale, soia). Şi totuşi, nu trebuie să exagerăm consumul de proteine, ele trebuind să totalizeze doar 20% din alimentaţia noastră zilnică. Un elev, aflat în creştere, are nevoie numai de 100 g de proteine pe zi.

Glucidele, adică substanţele dulci, sunt o sursă importantă de energie pentru copil şi adolescent, dar nici aici nu trebuie să exagerăm. Fiecare tânăr ştie asta! Luaţi glucidele mai puţin din dulciuri( ciocolate, îngheţate ) şi mai mult din fructele şi legumele proaspete, din cereale sau lapte. Şi nu uitaţi că există glucide şi în alimentele care n-au gust dulce, cum ar fi pâinea şi cartofii; însă şi acestea îngraşă.

Lipidele  se găsesc mai ales în grăsimi. Cu excepţia legumelor şi fructelor, toate produsele alimentare conţin grăsimi, mai mult sau mai puţin. Feriţi-vă de cele foarte gustoase!  Grăsimile(lipidele) se găsesc din belşug în: carnea de porc, în peştele gras( somn, crap, somon), în unt, smântână, brânzeturi grase, laptele natural. Sunt mai degrabă preferate şi sănătoase grăsimile din produsele vegetale( nuci, arahide, uleiuri, mai ales uleiul de măsline). Dacă nu le puteţi evita, măcar consumaţi-le în cantităţi moderate ( doar 20% din alimentaţia zilnică).

Vitaminele sunt substanţe esenţiale pentru creştere şi menţinerea stării de sănătate a tânărului.

Se ştie că, în lipsa acestora, o persoană n-ar putea supravieţui decât câteva luni. De altfel, chiar cuvântul vitamine provine de la cuvântul latinesc vita, care înseamnă viaţă. Cele mai multe se află în verdeţuri, legume, fructe. În general, se cunosc peste 20 de vitamine, cele mai cunoscute fiind vitaminele A, B, C, D, K. 
 

Vitamina A favorizează o vedre bună, creşterea corpului. Se găseşte în unt, untură de peşte, gălbenuşul oului, în rădăcini de morcov, în caise, roşii, piersici.

Vitamina B este prezentă în nuci, fasole, ouă, ficat, lapte. În absenţa acestei vitamine, se produc în final tulburări nervoase, uscarea pielii, căderea părului, oprirea creşterii.

Vitamina C contribuie la creşterea şi rezistenţa organismului. Se află în legumele sau fructele proaspete şi se distruge prin fierbere. Abundă în vitamina C următoarele: lămâile, portocalele, roşiile, măceşele, zarzavaturile. În absenţa ei se produce boala numită scorbut, de care sufereau şi chiar mureau marinarii care plecau in expediţii geografice. Scorbutul duce la sângerarea gingiilor, căderea dinţilor.

Vitamina D favorizează creşterea oaselor. În lipsa ei, mai ales la copiii săraci, din ţările africane şi asiatice, se produce boala numita rahitism (deformarea oaselor scheletului). Oasele rămân moi, fără a putea să susţină corespunzător greutatea corpului. Această vitamină se găseşte în untura de peşte, unt, ficat, gălbenuşul de ou.

Vitamina K ajută la coagularea săngelui.

 În fine, alimentele furnizează corpului nostru atât apă, cât şi săruri minerale, cum ar fi calciul (mai ales din lapte), care contribuie la dezvoltarea oaselor, dar şi alte săruri utile: fosfor, fier, iod, magneziu, potasiu, toate necesare organismului.

   Cele mai dăunătoare cinci alimente sunt: gogoşile, băuturile carbogazoase, cartofii prăjiţi, chipsurile, fructele de mare prăjite deoarece oferă organismului o doză ,, sănătoasă” de toxine.

Sursa:Referat.ro